EAGLE SOLUTIONS
Pe scurt: O firmă din județul Harghita are nevoie de un site bilingv maghiar-română dacă vrea clienți și din afara Ținutului Secuiesc, are magazin online sau apare în Profilul de afaceri Google, engleza fiind utilă doar pentru oaspeți străini. O limbă suplimentară crește prețul cu 25-40%, nu îl dublează.
În județul Harghita, un site web multilingv are motive practice: majoritatea firmelor comunică în maghiară, dar o parte importantă a clienților, partenerilor și autorităților caută, citește și comandă în română. Limba site-ului ține deci de trafic și de afaceri, nu doar de identitate. Să vedem când ce merită ales.
Cui îi ajunge un site într-o singură limbă?
Dacă deservești exclusiv o clientelă locală, vorbitoare nativă de maghiară (de exemplu o pensiune la sat care primește doar oaspeți din Ungaria, sau un prestator local ai cărui clienți vin toți din recomandări personale), atunci un site bine scris în maghiară e suficient. Multilingvismul ar fi aici doar un cost.
Când e nevoie de limba română?
- Dacă vrei și clienți din România, din afara Ținutului Secuiesc: căutările dinspre Brașov, București, Cluj-Napoca vin în română.
- Dacă ai magazin online: majoritatea cumpărătorilor online din România caută produse în română, chiar și în orașele cu populație mixtă.
- Dacă ești instituție, asociație sau proiect finanțat din fonduri nerambursabile: versiunea în română este adesea o cerință.
- Dacă vrei să apari în Profilul de afaceri Google și în motorul de căutare și pentru expresii în română. Un site în maghiară pur și simplu nu se clasează pentru acestea.
- Dacă ai un cabinet medical sau o clinică: o parte importantă a pacienților caută îngrijire medicală în română, iar la solicitarea programării contează mai ales o informare clară, bilingvă. Despre asta am scris pe pagina site-uri pentru sănătate.
Și engleza?
Engleza merită dacă țintești oaspeți străini, export sau parteneri internaționali: cazare, festivaluri, produse artizanale, servicii IT. Un atelier auto local nu are nevoie de ea. Și site-ul meu e trilingv, pentru că o parte dintre agențiile partenere sunt din străinătate. Asta decurge însă din clientela mea și nu e o regulă generală.
Cum se face un site web multilingv bun?
Esențial e ca fiecare limbă să aibă pagini proprii, complete, cu URL propriu (de exemplu /ro/servicii/), cu titluri și descrieri proprii, nu text tradus cu un buton. Motoarelor de căutare le semnalăm separat care pagină este versiunea cărei limbi (hreflang), astfel Google îi arată celui care caută în română pagina în română, iar celui care caută în maghiară pagina în maghiară. În WordPress rezolv asta cu extensia Polylang sau WPML, atât la site-urile pentru firme, cât și la magazinele online.
Cât costă limba suplimentară?
O limbă în plus nu dublează prețul, pentru că designul și sistemul sunt comune. De regulă costul crește cu 25-40 la sută pe limbă, în funcție de cantitatea de conținut. Cea mai mare miză este calitatea traducerii: traducerea automată o folosesc doar ca punct de plecare, textele le publicăm după o verificare la nivel de vorbitor nativ. Prețurile de pornire le găsești pe pagina de prețuri.
Ce recomand majorității firmelor locale?
Să pornească în maghiară și română, iar engleza să o adauge mai târziu, dacă traficul o justifică. Pe piața din Ținutul Secuiesc, site-ul bilingv se amortizează în majoritatea cazurilor, pentru că se adresează simultan comunității locale și cumpărătorilor vorbitori de română. Dacă nu ești sigur ce soluție ți se potrivește, scrie-mi pe pagina de contact și o gândim împreună într-o scurtă discuție.
